luni, 11 ianuarie 2010

An nou,noi Rezolutii..



La fiecare sfarsit de an avem tendinta sa analizam ce am facut bun sau rau in anul care a trecut , care sunt realizarile sau esecurile...Si mai ales sa ne facem lista cu noile rezolutii pentru anul care va urma: voi fi mai bun, voi manca mai putin, o sa castig mai bine, nu o sa ma mai enervez , o sa fiu mai chibzuit etc. Nu inteleg de ce mereu la sfarsit de an ne autoanalizam, pe noi si faptele noastre , ne facem planuri si promisiuni insa le uitam imediat ce trece luna ianuarie. Oare de ce nu ne facem planurile si rezolutiile pe parcursul anului, la mijlocul lui, in vara sau in toamna. Plus ca degeaba ne facem planuri de genul: in anul nou o sa castig mai bine daca vine criza si nici macar vechiul job nu il mai putem pastra. Foarte multe din planurile pe care ni le facem depind de context: social , economic financiar. Putem vorbi frumos despre ce vom face si cat de optimisti suntem si ca nu avem nevoie decat de multa incredere si perseverenta. Da, e adevarat ca trebuie sa fim increzatori si perseverenti dar de foarte multe ori anumite lucruri nu depind exclusiv de noi.

Pentru 2010 eu mi-am propus un singur lucru : sa ii supravietuiesc..si nu neaparat pentru ca se anunta un an greu, cu probleme, conflicte etc ci pentru ca mi-am dat seama ca aceasta este singura rezolutie care conteaza si pe care o poti realiza fara sa fii dezamagit la sfarsit. Iar pe de alta parte cred ca aceasta rezolutie poate sa aduca cu sine lucruri bune, poate chiar mai bune decat cele pe care multi le planifica si le gandesc.. De ce? Pentru ca atunci cand iti propui sa supravietuiesti esti dispus sa faci mult mai multe lucruri decat daca ai avea un trai comod..esti nevoit sa lupti pentru supravietuire..sa faci lucruri pe care poate nu le-ai face in mod obisnuit...(iti cauti un al doilea job, incerci sa faci ceva pe cont propiu, inveti sa infrunti lucrurile asa cum vin, fara sa mai ai timp sa te lamentezi ,sa ceri ajutorul cuiva)..Daca e lupta deschisa folosesti toate armele de care dispui...si vei avea mereu o scuza pentru tot ceea ce faci....bine, nu chiar pentru tot.

In concluzie , v-as sfatui ca pentru noul an sa aveti aceasta singura rezolutie , nu din lipsa de ambitie, cum ar spune un baietas de bani gata care a primit totul pe tava, ci pentru ca de cele mai multe ori supravietuirea poate aduce realizari neasteptate.


Brittany Murphy: "Anii dificili sunt unii dintre cei mai frumosi daca le supravietuiesti".

joi, 7 ianuarie 2010

"Moda" de prin provincie..




De Sarbatori am fost plecata la ai mei , in orasul meu natal, un loc frumos , la munte neacaparat inca de hotelierii si "investitori imobiliari" . Atins insa de trenduri, tendinte, atitudini , oameni care au sau vor sa para ca au . In scurta mea vizita am constatat ca pitzipoancele si cocalarii de Bucuresti sunt copii mici pe langa ce poti observa in anumite orase din provincie..

Fiind un oras mic lucrurile bune sau rele sunt observate imediat iar daca mai esti si un observator innascut iti sar in evidenta ...Tot in evidenta mi -au sarit si mie trendurile si moda de provincie.

Fata cu pana in par care s-a dus la pizzerie: prima mea victima, sau mai bine zis prima victima a prostului gust. In seara de Craciun m-au invitat cativa prieteni la Karaoke la pizzeria locala .Toate bune si frumoase, am rezervat o masa de 10 persoane ca sa fim pregatiti . Langa noi era o masa la fel de mare dar libera...nu pentru mult timp insa ...Dupa ce ma fac comoda apar divele si craii...Scopul lor :sa iesim in evidenta. .Scop atins...Baietii, adica pustanii :camasi la moda , de fitze, in dungi , albe sau negre...lanturile de aur nu lipseau(inca nu au aflat ca aurul nu prea se mai poarta , cel putin cel galben, dar ..)....Acum fetele....Prima diva : rochie de piele neagra stransa pe corp si...o pana mare aplicata in par.. la pizzerie////hihihihi ...Tipa nu arata rau deloc , doar ca nu avea un abdomen perfect iar rochitele de piele stramte pe corp necesita o talie si un abdomen perfect plat ..altfel ti se vede burtica cum s-a si intamplat....Dar ca sa vin totusi in apararea ei , am vazut-o ulterior in clubul local...unde sa zicem poate ca mergea pana din par...(eu zic ca nu , dar am mai vazut).

Tipa cu manusi de piele cu degete si cu sfarcuri false la vedere:victima numarul 1. Purta blugi, o bluzita de bumbac si...manusi din piele cu strasuri(cred ca erau de la miss sixty, vreo 7 mil , ca sa vedeti ca nu erau ieftine..hihihi) . Toate bune si frumoase pana cand a mancat chiar si pizza cu manusile ei. Am inteles ca erau scumpe dar cred ca se putea desparti de ele pentru cateva minute.. aparent nu...a tinut cu unghiile de ele ..la propiu. Aceasi tipa, alt accesoriu: sfarcuri false aplicate la misto ca sa iasa in evidenta ...aici sincer i-am dat un punct in plus.. pentru ca m-a facut sa rad. Plus ca mi s-a parut si o dovada de altruism din partea ei: poate ceilalti tipi nu mai vazusera sfarcuri atat de mari in viata lor si a vrut sa fie generoasa cu ei...asa ca bravo..hihi.

Totul a fost insotit de o atitudine corespunzatoare: noi suntem zeii si zeitele orasului , bem, petrecem, avem femei, respectiv barbati si nu ne pasa de ce spun altii ..insa vrem neaparat sa ne observati altfel nu putem exista...asa ca aveti mare grija , sa va uitati si sa admirati ca noi va vedem cu coada ochiului daca ne priviti sau nu....Au si cantat la Karaoke melodia My Life is Brilliant, my life is great, pentru cei mai lenti dintre noi care nu au prins ideea, catch the drift, cum s-ar zice.

P.S: Orice asemanarea cu realitatea a unor personaje fictive este pur intamplatoare...